Conceptualizare
Tulburarea de personalitate borderline (BPD) este o afecțiune psihologică serioasă care se caracterizată prin instabilitate în stări, emoții, relații și comportamente. O persoană cu BPD poate acționa impulsiv, se poate angaja în comportamente riscante, își poate schimba rapid stările de spirit, poate avea niveluri mai ridicate de furie, care nu corsepunde cu situația, poate părea amorțită sau poate experimenta episoade paranoice. Acesta este clasificat ca o tulburare de personalitate cluster B, ceea ce înseamnă că cineva cu acest tip este mult mai probabil să manifeste atitudini dramatice, prea emoționale, și sunt deseori imprevizibile în gândurile sau comportamentele lor. Tulburările de personalitate sunt afecțiuni psihologice care încep în adolescență sau la vârsta adultă timpurie, continuă de-a lungul multor ani și, atunci când sunt lăsate netratate, pot provoca o mare suferință. 1
Tipuri
Unii specialiști propun că există diferite tipuri sau subtipuri de BPD. Cu toate acestea, nu există un consens cu privire la aceste tipuri sau subtipuri. Într-un studiu din 2017, cercetătorii au clasificat pacienții cu BPD în trei categorii: cei cu caracteristici “BDP de bază”, cei cu caracteristici “extraverte/externalizante” (histrionice, narcisiste, antisociale) și cele cu caracteristici “schizotipale/paranoice”.2
Un alt studiu susține noțiunea de trei subtipuri de personalitate borderline, dar le enumeră în funcție de: incapacitatea de reglare emoțională (care a fost asociată cu diagnostice co-apărute de anxietate generalizată și tulburări de panică), sensibilitate la respingere și eșec de mentalizare (acesta din urmă fiind predictor pentru tulburare de stres post-traumatic). Un alt studiu al pacienților cu BPD spitalizați sugerează că există cinci subtipuri. Conform acestei abordări, diferitele subtipuri, în ordinea prevalenței lor, sunt: impulsive (37%), dependente (29%), afective (26%), goale (5%), și agresive (4%). 3
Simptome
Tulburarea de personalitate borderline poate interfera cu capacitatea unei persoane de a se bucura de viață sau de a obține împlinirea în relații, muncă sau în performanțele educaționale. Deoarece este o tulburare de personalitate, cineva nu poate prezenta semne de BPD până când personalitatea lor nu se dezvoltă, de aceea cele mai multe diagnostice apar la pacienții cu vârsta de peste 18 ani. 4
Simptomele apar adesea și pot crea probleme semnificative în următoarele domenii:
Comportamente: BPD este asociat cu o tendință de a se angaja în comportamente riscante și impulsive, cum ar fi mersul la cumpărături, consumul excesiv de droguri sau alcool, angajarea în comportamente sexuale riscante sau mâncatul în exces. De asemenea, sunt mai predispuși să se angajeze în comportamente de auto-vătămare, cum ar fi tăierea, arderea, abuz de medicamente și încercarea de sinucidere.
Emoții: Instabilitatea emoțională este o caracteristică cheie a BPD. Indivizii simt ca sunt pe un roller coaster emoțional cu schimbări rapide de dispoziție (de exemplu, merge de la senzație de bine la senzație de rău în câteva minute). Schimbările de dispoziție pot dura de la minute la zile și sunt adesea intense. Furia, anxietatea și golul copleșitor sunt, de asemenea, comune.
Relații: Persoanele cu tulburare de personalitate borderline tind să aibă relații intense cu cei dragi caracterizate prin conflicte frecvente, certuri și despărțiri. BPD este asociat cu o teamă intensă de a fi abandonat de cei dragi, iar acest lucru duce la dificultăți în a avea încredere în ceilalți și la încercări de a evita abandonul real sau imaginat, punând presiune pe relații. De asemenea, este des întâlnit ca cineva cu BPD să aibă o “persoană preferată” sau pe cineva fără care simt că nu pot trăi.
Imaginea de sine: Persoanele cu BPD au dificultăți legate de stabilitatea sentimentului de sine. Ei manifestă multe suișuri și coborâșuri în modul în care se simt despre ei înșiși. Într-un moment s-ar putea să se simtă bine cu ei înșiși, dar în următorul pot simți că sunt inadecvați și nemriutuoși (de iubire, apreciere, încredere etc.)
Gândirea și stresul: În condiții de stres, persoanele cu tulburare de personalitate borderline pot experimenta schimbări în modurile de gândire, inclusiv gânduri paranoice (de exemplu, gânduri pe care alții ar putea încerca să le facă rău) sau disociere (senzație distanțată, amorțită sau ca și cum nu sunt cu adevărat în corpul lor).
Diagnostic
Pentru a fi diagnosticat cu BPD, DSM-5 indică faptul că individul trebuie să experimenteze cinci sau mai multe dintre cele nouă simptome ale BPD, care sunt:
Eforturi de evitare a abandonului
Instabilitate emoțională
Sentimente de gol
Tulburări de identitate
Comportamente impulsive
Furie nepotrivită, intensă
Relații interpersonale instabile
Comportamente suicidare sau autovătămătoare
Simptome paranoice sau disociative tranzitorii
De asemenea, este importantă evaluarea sănătății fizice pentru a exclude orice altă problemă medicală care ar putea genera simpotomatologia.
Diagnostice care pot exista concomitent:
Este comun pentru tulburare de personalitate borderline să coexiste cu anumite alte condiții mentale, ceea ce face mai dificilă stabilirea unui dignostic. Condițiile adesea coexistente cu BPD includ:
Tulburări de anxietate
Tulburare bipolară
Depresiune
Tulburări de alimentație
Tulburare de stres post-traumatic
Tulburarea de utilizare a substanțelor psihoactive
Efectuarea unui diagnostic diferențiat este important pentru identificarea tratamentului potrivit.
Cauze
Ca în majoritatea tulburărilor de personalitate nu putem „pune degetul” pe o cauză clară sau unică. Cu toate acestea, există cercetări care sugerează că o anumită combinație între biologic/genetică și mediu este ceea ce poate explica principalele cauze. 567
Structura creierului: Există dovezi ale diferențelor în structura și funcția creierului la persoanele cu BPD, în special în părțile creierului care afectează controlul impulsurilor și reglarea emoțională. Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste diferențe sunt rezultatul faptului că au BPD sau dacă sunt factori ce contribuie la cauză.8
Genetica: Se pare că există o componentă genetică a tulburării de personalitate borderline, întrucât deseori membrii și/sau apropiații familiei prezintă această afecțiune sau trăsături ale acestei condiții..
Experiențe traumatice: Multe persoane diagnosticate cu BPD au suferit abuzuri, traume, neglijență în copilărie sau au fost separate de îngrijitorii lor la o vârstă fragedă. În același timp, nu toți oamenii cu BPD au avut una dintre aceste experiențe din copilărie și, dimpotrivă, mulți oameni care le-au avut nu dezvoltă BPD.9
Factori de Risc
Un factor de risc nu este același lucru cu o cauză. Pentru că există factori de risc nu înseamnă că vei dezvolta BPD, la fel cum oamenii fără existența unor factori de risc pot dezvolta BPD.
Sunt câțiva factori ce pot crește riscul de a dezvolta BPD. Aceștia includ:
A fi abandonat în copilărie sau adolescență
Experimentarea abuzului (sexual, fizic sau emoțional)
Un sistem familial disfuncțional
Abilități slabe de comunicare în cadrul sistemului familial
Incapacitatea părinților de a răspunde adecvat la nevoile emoționale ale copilului.
Tratament
Deoarece BPD este asociat cu comportamente riscante, auto-vătămare, și sinucidere, tratamentul poate ajuta la reducerea acestor comportamente. Obținerea de ajutor de la un profesionist în domeniul sănătății mintale este esențială. Cu un tratament consecvent, poate fi îmbunătățită calitate vieții, manifestând mai puține simptome.
Ordinea obișnuită a tratamentului pentru tulburarea de personalitate borderline include psihoterapie, medicamente, apoi alte tratamente. Cercetările demonstrează că tulburarea de personalitate borderline este tratabilă, dacă există un angajament ferm al pacientului față de toată schema de tratament.
Psihoterapie
Psihoterapia este tratamentul standard pentru BPD.
Exemple de psihoterapie care sunt adesea orientate către BPD includ:
Terapia comportamentală dialectică (DBT), un tip de terapie cognitiv comportamentală (CBT) care te învață cum să fii prezent, oferind, de asemenea, abilități legate de a face față stresului, reglăre emoțională și îmbunătățirii relațiilor. Aceasta include (deseori) și integrarea într-un grup de abilități, concomitent cu terapia individuală.
Terapia centrată pe scheme cognitive pentru tulburarea de personalitate Borderline (BPD) este un tip de psihoterapie care se concentrează pe identificarea și schimbarea modurilor specifice nesănătoase de gândire. Terapia include unele elemente care sunt părți tradiționale ale terapiei cognitiv-comportamentale (CBT), dar include, de asemenea, unele elemente ale altor tipuri de psihoterapie.
Medicație
Un psihiatru vă poate recomanda să luați medicamente pentru a ajuta la tratarea anumitor simptome ale tulburării de personalitate borderline, cum ar fi depresia sau schimbările de dispoziție. 10Medicamentele prescrise pentru a ajuta la tratarea simptomelor BPD, iar ele se încadrează adesea într-una dintre următoarele categorii:
Antidepresive
Antipsihotice
Anxiolitice
Stabilizatori de dispoziție
Complicații
Fără tratament de specialitate, persoanele cu BPD au un risc mai mare de a dezvolta depresie, dezvoltând și alte comportamente care pot avea un impact negativ asupra sănătății lor (sau a celor din jur), dintre care unele includ:
Abuzul de droguri sau alcool
Angajarea în comportamente de auto-vătămare
Tentative de suicid
Nu mai puțin de una din zece persoane cu personalitate borderline mor prin sinucidere, acest risc fiind mai mare la cei care nu au găsit încă o metodă eficientă de recuperare. 11
Ce să faci dacă ești diagnosticat cu BPD?
Dacă aveți tulburare de personalitate borderline, există lucruri pe care le puteți face și care vă vor ajuta să vă îmbunătățiți capacitatea de a funcționa și de a face față simptomelor, și anume:
Căutați un tratament adecvat: Dacă credeți că dumneavoastră sau o persoană dragă ar putea avea BPD, este obligatoriu să solicitați ajutorul unui profesionist autorizat în domeniul sănătății mintale, cum ar fi un psiholog/psihoterapeut sau psihiatru.
Obțineți un diagnostic precis: Este important să rețineți că multe dintre simptomele BPD sunt simptome pe care toată lumea le experimentează din când în când. De asemenea, unele simptome de tulburare de personalitate borderline se suprapun cu alte condiții mentale și fizice. Astfel, a apela la un specialist este o condiție esențială pentru următorii pași.
Dezvoltați un plan de tratament împreună cu specialistul: Vestea bună este că, odată ce se stabilește un diagnostic de tulburare de personalitate borderline, există speranță. Terapeutul sau furnizorul de servicii medicale vă poate ajuta să stabiliți un plan de acțiune, care poate include psihoterapie, medicamente sau alte tratamente.
Angajamentul în planul de tratament: Cercetările au arătat că, cu un tratament bun, consecvent, simptomele BPD pot fi reduse semnificativ. Unele persoane care au fost odată diagnosticate cu personalitate borderline nu mai îndeplinesc criteriile pentru tulburare, dacă respectă tratamentul. (asta nu înseamnă că predispoziția nu rămâne, dar abilitățile dezvoltate în urma tratamentului va scădea șansa recăderilor)
Ce trigger-i ai?: Factorii declanșatori pentru tulburarea de personalitate borderline pot include amintiri dintr-o experiență trecută neplăcută/negativă sau sentimentul de respingere sau abandon de un membru al familiei sau de un prieten apropiat. Recunoașterea factorilor declanșatori vă poate ajuta să creați strategii pentru a le trata în mod eficient atunci când apar.
Oferă-ți timp: Din motive necunoscute, simptomele BPD tind să scadă în timpul vârstei medii, mulți oameni începând să vadă îmbunătățiri în jurul vârstei de 40 de ani. 12