Conceptualizare

Toată lumea experimentează anxietatea uneori. Dar când anxietatea se simte extremă și îți stă în cale în viața de zi cu zi, acest lucru ar putea indica o tulburare de anxietate. Anxietatea se referă la sentimente de nervozitate, frică sau îngrijorare. Majoritatea oamenilor se vor simti anxiosi inainte de un interviu de angajare, atunci cand fac un test sau in prima zi la un nou loc de munca sau la o noua scoala. Tulburările de anxietate implică frică excesivă sau îngrijorări care interferează cu bunăstarea și capacitatea de a funcționa. De exemplu, gândurile și comportamentele anxioase recurente pot avea un impact mare asupra vieții profesionale, a vieții școlare, a hobby-urilor sau a relațiilor. Tulburările de anxietate sunt definite de situațiile sau obiectele care vă provoacă anxietatea. Unele tulburări de anxietate au diferite simptome și tipuri de gânduri negative asociate cu acestea.

Tipuri de tulburări de anxietate

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate. În timp ce toate sunt caracterizate de simptome de anxietate, fiecare are propriul set unic de caracteristici, simptome și criterii pentru diagnostic.

Agorafobie

Agorafobia este o teamă irațională și extremă de a fi într-o situație în care evadarea este imposibilă. Oamenii se tem adesea că vor experimenta simptome de panică sau alte simptome în public, ceea ce îi determină să evite orice situație în care s-ar putea simți panicați, neajutorați sau prinși.

Aceste comportamente de evitare sunt adesea limitative, adică determină adesea oamenii să evite șofatul, cumpărăturile în public, călătoriile cu avionul sau alte situații. În unele cazuri, această teamă poate deveni atât de severă încât oamenii nu pot să-și părăsească casele.

Tulburare de anxietate generalizată

Tulburarea de anxietate generalizată implică îngrijorare excesivă și anxietate legate de diverse activități și evenimente. Această îngrijorare este dificil de controlat și adesea trece de la o preocupare la alta. Deși nu există o amenințare specifică, persoanele cu TAG se simt îngrijorate de evenimentele de zi cu zi, de evenimentele actuale din știri, relații sau evenimente potențiale care ar putea apărea.

Tulburare de panică

Tulburarea de panică implică experimentarea unor atacuri de panică intense și persistente care apar în mod neașteptat, cu puțin sau deloc avertisment. Un atac de panică are simptome fizice și emoționale, cum ar fi bătăi rapide ale inimii, respirație crescută și sentimente de teroare extremă.

Mutism selectiv

Mutismul selectiv este o tulburare de anxietate care apare în timpul copilăriei. Aceasta implică experimentarea anxietății, jenei sau fricii care îi împiedică pe copii să vorbească în anumite medii, cum ar fi în timp ce se află la școală sau în preajma străinilor. Mutismul selectiv apare de obicei între vârstele de doi și patru ani și este adesea însoțit de agitație, lipsa contactului vizual și lipsa de exprimare atunci când se confruntă cu o situație de care se teme.

Tulburare de anxietate socială

Tulburarea de anxietate socială (TAS), cunoscută anterior sub numele de fobie socială, implică o teamă de situații sociale. Această teamă se poate concentra pe evenimente specifice, cum ar fi vorbitul în public, sau poate implica o teamă mai generalizată de multe situații sociale diferite. Oamenii care au această afecțiune au un sentiment exagerat că alți oameni examinează tot ceea ce fac. Ei pot fi foarte critici cu privire la ei înșiși și experimentează atât simptome fizice, cât și emoționale de teamă în situații sociale. Astfel de simptome includ agitație, tahicardie, stomac deranjat, și groază. Aceste simptome îi determină adesea pe oameni să evite situațiile sociale ori de câte ori este posibil.

Fobii specifice

Fobiile specifice implică o teamă intensă de un anumit obiect sau situație care este copleșitoare, irațională și disproporționată față de amenințarea reală. Când întâlnesc sursa fricii lor, persoanele cu o fobie specifică prezintă simptome imediate, cum ar fi transpirația, plânsul, tremuratul, bătăile rapide ale inimii și respirația crescută. Așa cum se întâmplă adesea cu alte tulburări de anxietate, persoanele cu fobie pot apela la comportamente extreme pentru a evita sursa fricii lor. Astfel de comportamente de evitare pot provoca stres suplimentar și pot limita activitățile zilnice.

Simptomele în tulburării de anxietate

Anxietatea intensă duce adesea la schimbări în comportament. Anxietatea se simte foarte neplăcut, astfel încât oamenii tind să evite situațiile sau obiectele care ar putea provoca anxietatea lor. Hormonii precum adrenalina și cortizolul cresc pentru a pregăti corpul pentru acțiune, ceea ce face ca inima să pompeze mai repede, accelerează respirația și pregătește mușchii pentru mișcare.

Deși pentru fiecare tip de anxietate diferă simptomele de la persoană la persoană, simptomele comune tulburărilor de anxietate, în general, includ:

Dificultatea de a dormi
Amețeală
Gură uscată
Sentimente de nervozitate, îngrijorare, panică, frică și neliniște
Tensiune musculară
Greață
Bătăi rapide sau neregulate ale inimii
Mâini și/sau picioare transpirate sau reci
Furnicături sau amorțeală în mâini sau picioare
Imposibilitatea de a fi calm
gânduri automate intruzive
dificultăți de respirație
stomac deranjat
mă simt amețit
sentimente de groază sau panică
Neliniște
slăbiciune fizică
memorie slabă
confuzie
probleme de concentrare
griji constante
disociere
Această reacție de “fugi sau luptă” activează resursele fizice și psihologice necesare pentru a face față pericolului potențial. Deși acest sistem funcționează bine de cele mai multe ori, uneori poate să „dea erori” datorită interpretării distorsionate și poate face mai mult rău decât bine. Când se întâmplă acest lucru, s-ar putea să vă confruntați cu o tulburare de anxietate. Cei mai mulți oameni experimentează anxietatea când și când. Diferența dintre anxietatea normală și o tulburare de anxietate implică cantitatea de suferință pe care o provoacă și modul în care aceasta afectează capacitatea de a funcționa normal. 1

Cele mai multe dintre aceste simptome se vor simti familiare, chiar daca nu aveti probleme semnificative cu anxietatea. Dar când sunt severe, recurente și suficient de supărătoare pentru a vă face să vă simțiți extrem de inconfortabil, fără control sau neajutorat, acest lucru ar putea semnala o tulburare de anxietate.

Cauze

Nimeni nu știe exact ce cauzează tulburările de anxietate, dar cunoaștem faptul că există o serie de factori care contribui la declanșarea stărilor de anxietate și mai apoi la menținerea lor până se poate dezvolta o tulburare anxioasă. Printre factorii care contribuie se numără: genetica, mediul, nivelul de stres, modificările creierului, traumele și anumite stiluri de gândire.

Chimia creierului: Stresul sever sau prelungit poate contribui la modificări ale echilibrului chimic din creier. Astfel de schimbări pot juca un rol în debutul tulburărilor de anxietate. 2

Experiențele de viață: Evenimentele stresante sau traumatice pot contribui, de asemenea, la sentimente de anxietate, până la dezvoltarea unor tulburări anxioase.

Istoricul familial: A avea membri apropiați ai familiei cu simptome de tulburări de anxietate sau cu o structură anxioasă, crește riscul ca o persoană să dezvolte, de asemenea, o afecțiune de anxietate. 3

Factori genetici: Anumite gene pot predispune o persoană la o probabilitate mai mare de a dezvolta o tulburare de anxietate.

Afecțiuni medicale: Unele condiții de sănătate pot sta la baza sau pot contribui la stările anxioase. Unele dintre acestea includ dureri cronice, boli de inima, diabet zaharat, probleme tiroidiene, afecțiuni respiratorii, consumul de droguri și sevrajul (dezvoltat ca urmare a renunțării la substanțe)

Personalitatea: Persoanele cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi introversiunea și nevroticismul, pot fi mai predispuse să se confrunte cu niveluri mai ridicate de anxietate.

Stil de gândire: Persoanele cu un stil de gândire irațional, caracterizat prin evaluare în termeni de „trebuie”, toleranță scăzută la frustrare, evaluare globală a comportamentelor celorlalți și o evaluare catastrofică a evenimentelor, sunt mai predispuși la stări anxioase și tulburări de anxietate, decât cei cu un stil de gândire rațional.

Factori de risc

În timp ce cauzele diferă între tipurile de tulburări de anxietate, factorii de risc pentru tulburările de anxietate, în general, pot include:

expunerea la evenimente stresante, fie în copilărie, fie la maturitate
un istoric familial de anxietate sau alte condiții de sănătate mintală
anumite condiții de sănătate fizică, inclusiv probleme tiroidiene sau aritmie cardiacă
timiditate în copilărie
Tulburările de anxietate sunt mai frecvente la femei, afectează 23.4% dintre femei și 14.3% dintre bărbați. Comunitățile care se confruntă cu discriminarea au adesea rate mai mari de tulburări de anxietate, de exemplu, 39% dintre persoanele LGBTQ+ au raportat că au o afecțiune de sănătate mintală în ultimul an și sunt mai predispuși să se confrunte cu afecțiuni precum anxietatea și depresia decât persoanele heterosexuale, care se conformează genului.

Diagnostic

Practicienii din domeniul sănătății mintale folosesc “Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale” (DSM) pentru a diagnostica aceste afecțiuni. Fiecare tulburare în DSM stabilește o serie de criterii specifice, astfel o persoană trebuie să îndeplinească aceste criterii pentru a fi diagnosticat cu o anumită condiție. De asemenea, sunt utilizate teste de evaluare (standardizate) pentru măsurarea nivelului de anxietate și pentru stabilirea unui diagonostic din sfera tulburărilor de anxietate. (PDSQ, DAS-A, HAM-A, Beck Anxiety Inventory, SCL-90, GAD Severity Scale (GADSS)

Tratamente

Există o varietate de opțiuni disponibile pentru a trata tulburările de anxietate. Un specialist în domeniul sănătății mintale vă poate ajuta să determinați ce funcționează cel mai bine pentru dvs.

Psihoterapie
Psihoterapia poate ajuta oamenii să învețe să gestioneze aspectele emoționale, cognitive și comportamentale ale anxietății. O formă deosebit de eficientă de psihoterapie pentru tulburările de anxietate este terapia cognitiv comportamentală (CBT). Această abordare se concentrează pe a ajuta oamenii să identifice gândurile iraționale automate și distorsiunile cognitive care contribuie la simptomele de anxietate. Terapia prin expunere este un alt tip de CBT care poate fi de ajutor pentru unele tipuri de anxietate. În această abordare, oamenii sunt expuși treptat la lucrurile de care se tem, adesea în timp ce folosesc simultan tehnici de relaxare pentru a ajuta la calmarea răspunsului la stres al organismului.

Cercetările sugerează că CBT poate fi eficient în tratamentul tulburărilor de anxietate, inclusiv tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de anxietate socială și fobiile specifice. De asemenea, poate fi util pentru anxietate care apare ca parte a TOC(Tulburare Obsesiv-Compulsivă) și PTSD (Tulburare de Stres-Posttraumatic). 4

Medicație
Unele medicamente pot fi, de asemenea, prescrise pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor de anxietate. Unele dintre medicamentele care sunt cel mai des folosite pentru anxietate includ:

Antidepresivele pot ajuta la modificarea nivelului anumitor neurotransmițători din creier pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor de anxietate.
Benzodiazepinele funcționează rapid și sunt adesea folosite ca tratament pe termen scurt.
Beta-blocantele sunt de obicei folosite pentru a trata hipertensiunea arterială, dar pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea unora dintre simptomele fizice ale anxietății.
Strategii de gestionare a anxietății (coping)

Strategiile de coping se concentrează adesea pe modalități de a gestiona anxietatea mai eficient. Modificări ale stilului de viață, cum ar fi limitarea aportului de cofeina, odihnă suficientă, și angajarea în efort fizic/ exerciții fizice regulat poate fi de ajutor.

Tehnicile de gestionare a stresului, inclusiv respirația profundă, yoga și relaxarea musculară progresivă pot fi, de asemenea, benefice atunci când gestionați sentimentele de anxietate.

Există mai multe opțiuni de tratament disponibile dacă aveți o problemă de anxietate pentru a vă ajuta să vă trăiți viața în limite normale. Dar rețineți că poate dura ceva timp până când, împreună cu terapeutul, găsiți care tratamente sunt cele mai bune pentru situația cu care vă confruntați. Fiți perseverenți și onești cu terapeutul dumneavoastră.

1 https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders
2 Mah L, Szabuniewicz C, Fiocco AJ. Can anxiety damage the brain? Curr Opin Psychiatry. 2016;29(1):56-63. doi:10.1097/YCO.0000000000000223
3 Telman LGE, van Steensel FJA, Maric M, Bögels SM. What are the odds of anxiety disorders running in families? A family study of anxiety disorders in mothers, fathers, and siblings of children with anxiety disorders. Eur Child Adolesc Psychiatry. 2018;27(5):615-624. doi:10.1007/s00787-017-1076-x
4 Kaczkurkin AN, Foa EB. Cognitive-behavioral therapy for anxiety disorders: an update on the empirical evidence. Dialogues Clin Neurosci. 2015;17(3):337-346. doi:10.31887/DCNS.2015.17.3/akaczkurkin